Pahar cu flori
03.06 — 03.09.23
În zona de sud a judeţului Sibiu, în apropierea cursurilor de apă ce îşi au izvoarele în Masivul Făgăraş, meşteşugul glăjăritului a cunoscut o dezvoltare importantă. La Avrig, Porumbacu de Sus, Cârţişoara şi Arpaşu de Sus, în urmă cu aproape 400 de ani existau fabrici de sticlă coordonate de meşteri pricepuţi veniţi din mai multe ţări ale Europei.
În timp, meşteşugul glăjăritului s-a dezvoltat şi mulţi români au devenit foarte pricepuţi în practicarea sa. Din păcate însă, istoria glăjăritului în această zonă şi-a scris ultimul capitol în urmă cu puţin timp, odată cu închiderea fabricii de sticlă de la Avrig.
Expoziția de la Alma Vii, îngrijită de Cosmin Florea, scenograf și ceramist, continuă seria de micro-expoziții care a avut loc în locurile istorice unde a înflorit meşteşugul glăjăritului: Cârțișoara, Avrig și Arpașu de Sus. Acestea prezintă povestea glăjăriei și sunt menite să umple golurile dintre trecut și prezent ca să reunească urmașii maeștrilor glăjari, în scopul revitalizării meșteșugului.
Tablourile cu natură statică ale pictorului Ștefan Câlția redau de multe ori transparența și fragilitatea unor vase sau căni cu flori, care decorează cel mai adesea casele albastre din picturile artistului Dar mai există aceste căni dincolo de tablourile semnate de pictor? Fundația Ștefan Câlția a inițiat în 2021 un amplu proiect care se va întinde pe câțiva ani, dedicat redescoperirii meșteșugului sticlăriei transilvănene și a reintegrării glăjăriei în contextul cultural contemporan.
Photo credits: Cosmin Florea